Title: Singurătatea
Cuvinte cheie: 2sexy4u
Blog Entry: Să doreşti, să vrei, dar să nu ai pe nimeni lângă tine.. Ai familia, ai prietenii, dar nu e de ajuns. Ei nu au cum să te ajute decât până la un anumit punct. Iubirea lor are o limită fixă pe care nu îşi pot permite să o depăşească. Când eşti cu ei totul e bine, dar e doar o aparenţă pentru că, în adâncul sufletului tău, sângerezi de moarte. În nopţile reci şi lungi, când nu îţi poţi găsi somnul, pline de melancolie şi tristele singurătăţi ale sufletului şi inimii tale, eşti singur, simţi că toată omenirea ţi-a întors spatele, iar momentele fericite trăite peste zi cu familia si prietenii nu ţi se mai par aşa de fericite pentru că sub ele ghiceşti disperarea, încercarea de a uita că eşti singur, dar nu poţi să faci nimic. Aşa că golul din tine şi nesiguranţa vor creşte pe zi ce trec, iar fericirea şi iubirea aparentă a cuplurilor din jurul tău se va transforma, pe rând, în invidie şi ură. Dragostea pe care o cauţi e diferită de aceea pe care ţi-o oferă familia si prietenii, e o dragoste palpabilă, concretă, pe care vrei să o simţi, nu să o gândeşti. Tânjeşti, vrei, dar nu poţi să ai! Vrei pe cineva care să-ţi zâmbească, să te sărute, să te imbrăţişeze, vrei un lucru pe care nu îl ai şi nici nu poţi să-l ai! Stai în singurătatea şi durerea ta, suferi, plângi, strângi din dinţi.. zilele trec, iar tu treci odata cu ele.. Golul din tine devine atât de mare încât atunci când ai ocazia să-l umpli, nu te mai uiţi să vezi dacă rodul căutărilor tale este ceea ce ce cauţi cu adevărat.. eşti o persoană disperată, nu mai ai de ales, nu mai poţi. Ai ales, iar de aici încolo începe adevărata suferinţă, singurătatea iubirii pentru că o să fii şi mai singur deşi în mâna ta este strânsă altă mână.. Atunci când alegi să îţi continui viaţa în compania unei alte persoane, faci o alegere bună.. pentru voi. Dar ce aduce iubirea in viaţă ?.. Pentru început, gelozie, într-o măsură mai mare sau mai mică, apoi vin grijile şi îndoielile, compromisurile fără număr făcute în favoarea iubirii dintre voi doi.. Dar are şi părţile ei bune, acele iluyii, placebo-uri care te fac să crezi că totul e bine deoarece iubeşti şi oferi dragostea ta şi pe tine însuţi totodată, necondiţionat. În noua ta calitate de îndrăgostit, ai tendinţa de a proiecta asupra unei persoane relativ mediocre toate dorinţele şi visele tale. În felul acesta, acea pesoană va deveni, în ochii tăi, mult mai mult decât este de fapt în realitate, iar peste săptămâni, luni sau ani, constaţi deodata că persoana de lângă tine s-a schimbat brusc, iar tu nu mai înţelegi nimic. Nu s-a schimbat pur şi simplu, ci una din 'măştile' pe care tu ai descoperit-o, a căzut, expunând-o astfel cu adevărat în ochii tăi.. iar adevărul uneori doare. Într-o relaţie trebuie să fie vorba, în primul rând, de nevoi şi trebuinţe, iar dacă puteţi să vă acoperiţi reciproc nevoile, e fantastic!.. Dar dacă nu, nu are rost să mai continuaţi. Un compromis făcut de prea multe ori nu e decât un pas înapoi pentru cel care îl face. Câţi dintre noi au dat tot ce au avut, ba chiar mai mult, altei persoane crezând că prin asta îşi dovedesc dragostea şi credinţa faţă de acea persoană ? .. ca în final acea persoană să constate că a primit tot ce se putea primi şi să îşi caute un nou partener care are de oferit lucruri noi ? Iubirea e un cuvânt frumos, nu ? .. Este, dar de fapt, este doar cuvântul. Iubirea este de fapt frică, frica de a fi minţit, inşelat şi abandonat! Atunci când marea majoritate a deciziilor pe care le iei într-o relaţie sunt în favoarea celuilalt, te-ai ars. Eşti slab şi o să pieri mai devreme sau mai târziu! În iubire, tot ce primeşti, trebuie să dai înapoi altfel iubirea nu e iubire, e doar un furt de sentimente şi pasiune la adresa celuilalt.. Când vine vorba de iubire, renunţaţi la altruisme şi gesturi de kamikaze înrăit.. nu se merită! Încercaţi să vă completaţi reciproc nevoile pentru că sunteţi oameni diferiţi, cu nevoi diferite, acceptaţi-vă ca atare, cu toate calitaţile şi defectele. Nu căutaţi perfecţiunea, că nu există! Şi nu uitaţi, alegerile pe care le facem sau nu le facem ne urmăresc toată viaţa, în special cele greşite.. Dar nu trebuie să regretăm nimic! Voi ce spuneţi ? Este aşa sau nu este ?.. Sau măcar m-am apropiat un pic de ceea ce înseamnă mai mult, iubirea ?
VIEW FULL VERSION: Link